Academic Journal
Utilizarea antimicoticelor la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19
العنوان: | Utilizarea antimicoticelor la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 |
---|---|
المؤلفون: | Bacinschi, N.G., Bachinsky, N., Бачинский, Н., Caracaş, A., Vasilache, E., Chianu, M., Киану, М., Ștîrba, D. |
المصدر: | Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova 26 (1) 80-89 |
سنة النشر: | 2021 |
مصطلحات موضوعية: | COVID-19, preparate antibacteriene, preparate antimicotice, rezistenţă, Probiotice, antibacterial preparations, antifungal preparations, resistance, probiotics |
الوصف: | Introducere. Coinfecţiile și/sau infecţiile secundare bacteriene și fungice la pacienţii cu COVID-19 pot constitui o cauză de agravare a stării și de deces, iar raţionalitatea administrării preparatelor antibacteriene și antimicotice necesită o abordare multidisciplinară. Scopul lucrării a fost identificarea preparatelor antimicotice prescrise la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19, supuși tratamentului antibacterian, și evaluarea raţionalităţii administrării și determinarea terapiilor alternative. Material și metode. Au fost selectate și analizate 300 de fișe ale pacienţilor cu COVID-19 spitalizaţi în secţiile reprofilate din cadrul IMSP SCM ,,Gheorghe Paladirdquo;. S-a evaluat prescrierea preparatelor antibacteriene și antimicotice. S-a efectuat reviul literaturii în vederea elucidării raţionalităţii administrării preparatelor antibacteriene și antimicotice. Rezultate. La 93% din pacienţii internaţi cu COVID-19 au fost prescrise preparate antibacteriene din diverse grupe cefalosporine, fluorochinolone, peniciline, macrolide, aminoglicozide și la toţi acești pacienţi s-au administrat antimicotice fluconazol, fluconazol + nistatină. La 9 bolnavi s-au indicat probiotice linex, subtyl. Sensibilitatea Candidei la preparatele antimicotice a fost determinată la 5 pacienţi care a demonstrat rezistenţă la grupa azolică itraconazol, fluconazol, clotrimazol și sensibilitate la amfotericina B și nistatină. Concomitent 100% pacienţi au urmat tratament cu glucocorticoizi dexametazonă, iar 5% cu tocilizumab. Concluzie. Prescrierea preparatelor antibacteriene și antimicotice, posibil, a fost determinată de diagnostic, tabloul clinic, datele radiologice și de laborator, precum și de utilizarea concomitentă a terapiei antiinflamatoare glucocorticoizi, antagoniștii IL-6 patogenetice de combatere a furtunii citokinice. Utilizarea medicamentelor antimicotice poate fi argumentată de necesitatea de a preveni dezvoltarea infecţiei micotice secundare determinate de tratamentul antibacterian și efectului de imunosupresie al preparatelor ... |
نوع الوثيقة: | article in journal/newspaper |
وصف الملف: | application/pdf |
اللغة: | Romanian; Moldavian; Moldovan |
تدمد: | 23451467 |
Relation: | https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/142574; urn:issn:23451467 |
الاتاحة: | https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/142574 |
Rights: | info:eu-repo/semantics/openAccess |
رقم الانضمام: | edsbas.352F2EA4 |
قاعدة البيانات: | BASE |
كن أول من يترك تعليقا!